O gaură neagră distruge o stea.

O gaură neagră distruge o stea.

Viziunea artistică a evenimentului de distrugere a mareelor ​​care are loc atunci când o stea trece printr-o distanță apropiată de o gaură neagră supermassivă.

Pentru prima dată, oamenii de știință au putut să afișeze în mod direct formarea și expansiunea unui flux rapid de material evacuat în timpul distrugerii unei stele de către o gaură neagră supermassivă.

Cercetatorii au urmarit evenimentul folosind telescoape radio si IR, incluzand o serie de VLBA. Studiul sa concentrat pe o pereche de coliziuni ale galaxiilor Arp 299 aflate la distanță de noi de aproape 150 de milioane de ani lumină. În centrul unei galaxii, o gaură neagră (20 de milioane de ori mai masivă decât Soarele) a fost alimentată de resturile unei stele zdrobite (de două ori masa solară).

În acest caz, au revelat doar un număr mic de astfel de decese, numite evenimente de distrugere a mareelor. Dar se presupune că acest lucru poate fi obișnuit. Teoreticienii cred că materialul eliberat de stelele condamnate formează un disc rotativ în jurul gaurii neagră, declanșând raze X intense și lumină vizibilă și, de asemenea, o dă din polii de disc la viteza luminii.

Procesul a fost observat pentru prima dată pe 30 ianuarie 2005, când astronomii au folosit telescopul William Herschel în Insulele Canare, înregistrând o explozie puternică de raze IR din nucleul unei singure galaxii dintr-o pereche de Arp 299. La 17 iunie 2005, VLBA a arătat o nouă sursă de raze radio din același loc. În timp, noul obiect a rămas strălucitor în IR și în undele radio, dar nu în lumină vizibilă și raze X. Cel mai probabil, gazul și praful interstelar dens în apropierea centrului galactic au absorbit raze X și lumină vizibilă, apoi l-au eliberat sub formă de radiații IR. Pentru observațiile IR, Telescopul optic nordic (Insulele Canare) și Telescopul Spațial Spitzer NASA au fost utilizate.

Revizuirea de zece ani a arătat că sursa de radio se extinde într-o direcție. Materialul din jet a deplasat cu o medie de un sfert viteza luminii. Dar undele radio nu sunt absorbite în nucleul galactic și se îndreaptă către planeta noastră.

O gaură neagră distruge o stea.

O viziune artistică a distrugerii mareelor, care apare atunci când o stea se apropie de o distanță apropiată de o gravă neagră supermassivă. Scalarea are loc din regiunea centrală a galaxiei Arp 299B care fuzionează cu Arp 299A (pe dreapta)

Studiul a folosit mai multe antene radio telescopice, separate de mii de kilometri, pentru a avea ocazia de a vedea detalii mici. Majoritatea galaxiilor au găuri negre supermassive umplute cu milioane de mase solare în nuclee. Într-o gaură neagră, masa este atât de concentrată încât creează o tragere gravitațională puternică. Când găurile sunt alimentate în mod activ, trageți materialul din obiectele din apropiere. Formează un disc rotativ în jurul unei găuri negre, eliberând jeturi superficiale de particule. Acest fenomen este văzut în galaxiile radio și quasarele. Dar, cel mai adesea, găurile negre nu se hrănesc, deoarece sunt departe de obiecte la o distanță sigură. Procesele de distrugere a mareelor ​​pot oferi o oportunitate unică de a înțelege procesele de formare și de evoluție a unor astfel de jetoane. Poate că astfel de evenimente au fost comune în universul îndepărtat, astfel că studiul lor ne va permite să înțelegem mediul în care galaxiile au fost create cu miliarde de ani în urmă.

Această descoperire a fost o surpriză totală. Explozia infraroșie inițială a fost observată ca parte a unui proiect care vizează găsirea exploziilor supernovelor. În Arp 299, s-au observat multe explozii stelare, motiv pentru care galaxia a fost numită o fabrică a supernovelor. Numai în 2011, partea radioelectrică a început să se prelungească. Alte observații au arătat că expansiunea este în creștere, confirmând prezența unui jet, mai degrabă decât a unei supernove.

Comentarii (0)
Căutare